perspectiva pe termen mediu nu permite acest lucru. In linii mari insa, lectiile precedentului val al extinderii Uniunii Europene raman valabile. Statutul de membru al clubului celor 25 de tari europene este important, dar stergerea decalajelor dintre economiile dezvoltate din vest si cele mai putin norocoase din centrul si estul continentului este posibila doar prin efortul consecvent al acestora din urma. Cheile succesului se numesc disciplina fiscala, productivitate a muncii si austeritate bu

perspectiva pe termen mediu nu permite acest lucru. In linii mari insa, lectiile precedentului val al extinderii Uniunii Europene raman valabile. Statutul de membru al clubului celor 25 de tari europene este important, dar stergerea decalajelor dintre economiile dezvoltate din vest si cele mai putin norocoase din centrul si estul continentului este posibila doar prin efortul consecvent al acestora din urma. Cheile succesului se numesc disciplina fiscala, productivitate a muncii si austeritate bugetara.O alta lectie importanta este cea a rabdarii. Pentru cetatenii de rand, beneficiile aderarii, traduse in viata de zi cu zi prin cresterea standardului de viata, si-ar putea face aparitia destul de tarziu. Irlandezilor le-au trebuit douazeci de ani pentru a ajunge unde sunt astazi, decenii in care au pregatit baza de decolare: consens social, infrastructura moderna, mediu de afaceri stabil, administratie publica incoruptibila si, nu in ultimul rand, educatie in spiritul lumii la ale carei valori au aderat.Evolutia reala a economiilor noilor membri este cea de-a treia lectie a integrarii. In nici un caz ritmurile de crestere de patru, cinci procente, prognozate de economisti inainte de aderare, nu se vor regasi in realitate. Impactul intrarii pe piata europeana unica, a adoptarii euro, dar si a evolutiei de ansamblu a economiei mondiale se va traduce prin ritmuri de dezvoltare economica inferioare previziunilor actuale.Agricultura, punctul sensibil al politicilor europeneCu doi in urma, Comisia Europeana inca mai credea ca tarile candidate, avand sectoare agricole puternice, vor fi un adevarat catalizator al reformarii politicii agricole comune. Se vorbea cu convingere despre concurenta pe care fermierii polonezi, cehi, unguri o vor face francezilor, spaniolilor sau germanilor, inviorand spiritul de competitie tocit al acestora din urma si aducand castiguri bugetului comun. Astazi nimeni nu mai crede acest lucru. Urmatorii doi ani vor fi marcati de targuieli obositoare in vederea exploatarii tuturor avantajelor ce pot fi obtinute. Uniunea Europeana va ingloba, peste cateva zile un grup compact de state ce vor opune mai degraba rezistenta, decat vor coopera in directia reformarii sistemului de subsidii agricole. Pentru ca agricultura contribuie cu 4,1% la formarea produsul lor intern brut, fata de 2,1% in UE15, ele vor fi preocupate sa obtina cea mai mare parte a celor 48 de miliarde de euro, la cat se ridica bugetul agricol comun, si vor presa in directia suplimentarii fondurilor de dezvoltare rurala. In proiectiile bugetare la nivelul Uniunii pentru perioada 2004-2006, celor zece state central si est-europene le sunt alocate 9,58 de miliarde de euro. Plafonul este fix, dar tarile pot manevra de asa maniera politicile agricole incat, cu pretul incetinirii reformei, sa castige mai multi bani. In consecinta, comisarul european pentru agricultura Franz Fischler se asteapta ca finantarea Politicii Agricole Comune sa ramana, ca si pana acum, calcaiul lui Ahile al politicilor europene.Creste presiunea companiilor asiatice si americaneSingurele sectoare serios afectate de dezintegrarea barierelor vamale dintre Uniunea Europeana si fostele candidate sunt cel agricol si cel alimentar. Sectoarele industriale au depasit deja socul liberalizarii schimburilor comerciale. In urmatorii ani, piata unica va facilita cresterea graduala a volumului schimburilor comerciale cu Uniunea Europeana, precum si o reasezare a relatiilor dintre partenerii vestici si estici, determinata de delocalizarea productiei.Incepand cu 1 mai 2004, cele zece state central si est-europene vor acorda tertilor un tratament vamal identic cu cel pe care il practica Uniunea Europeana. Marfurile provenite din afara Pietei Comune vor fi taxate cu 4%, nu cu 9% ca pana in prezent. Economiile foste comuniste mai pierd un avantaj. Importurile din tarile terte pot fi reexportate pe piata Uniunii Europene fara a mai fi prelucrate in tarile importatoare. Mana cereasca pentru companiile asiatice si americane, care vor exporta liber in Est, pentru ca apoi marfurile lor sa ajunga, fara a fi dezavantajate fiscal, pe piata germana, suedeza sau franceza.Salariile cresc cu viteza melcului, preturile cu a luminiiVeste nu prea grozava pentru estici. Experienta spaniola arata ca aderarea are un impact minim asupra pretului la care este cumparata forta de munca. Daca, inainte de a deveni membra a Uniunii Europene, Spania inregistra o rata anuala de crestere a salariului real de 2,5%, dupa aceasta s-a stabilizat in jurul a 2%. Dupa primul deceniu in Uniunea Europeana, muncitorul spaniol se lauda cu o crestere salariala de doar 12,5%. Astazi este si mai mica, sub 1% pe an.In schimb, preturile vor creste vertiginos, tinzand in primii cinci ani dupa aderare catre convergenta totala cu cele din Uniunea Europeana. S-a intamplat in Spania, Portugalia, Grecia, dar si in tari bogate, ca Austria, Finlanda sau Danemarca. Fiecare runda a extinderii creste decalajul dintre cele mai mari si cele mai mici preturi din statele membre, dar in ceea ce priveste preturile medii, acestea cresc in tarile sarace si scad in cele bogate.

Regula finantarilor:risipitorii iau crema In primul an, doar o zecime din banii europeni vor fi cheltuiti Fondurile europene stimuleaza cresterea economica doar in masura in care tara beneficiara le poate absorbi. In urmatorii doi ani, pachetul financiar destinat noilor state membre este de 41 de miliarde de euro, cu noua miliarde mai mult decat contributia lor la bugetul Uniunii Europene.Este mult mai putin decat au primit Spania, Grecia, Portugalia si Irlanda in primii doi ani dupa ce Uniunea Europeana le-a deschis portile. Raportul este de 115 euro/locuitor fata de 231 euro/locuitor. Ca procent din produsul intern brut, discrepanta este ceva mai suportabila. Fondurile europene reprezinta circa 4% din PIB-ul Greciei, la egalitate cu tarile Baltice, 3% din cel al Portugaliei, identic cu Slovacia si Polonia. Spania primeste echivalentul a 1% din PIB, la fel Cehia si Slovenia.Pentru ca banii sa poata fi accesati, noile state membre au de demonstrat ca pot cheltui minimum 37% din suma totala. Ele trebuie sa participe la cofinantarea proiectelor cu patru miliarde de euro, cheltuiala care se adauga celei impuse de statutul de membru. Asadar, banii europeni nu vin gratis si in orice conditii, iar efectele absorbirii lor asupra cresterii economice, admitand situatia ideala in care tara receptoare primeste de la bugetul comun mai mult decat da, nu sunt imediate si senzationale. Intr-o prima etapa, fostele candidate se pot astepta chiar la o incetinire a cresterii economice, ca efect al eforturilor guvernelor de a cofinanta proiectele europene prin reducerea cheltuielilor publice. Aceasta ar putea fi reluata peste cinci ani, in ritm anual de 0,5%.Primul an in Uniunea Europeana va fi si cel mai greu. Absorbtia fondurilor europene va fi minima. Austria a trecut prin aceasta experienta dupa 1995, anul aderarii, cand timp de doi ani nu a reusit sa cheltuiasca banii ce ii erau destinati. Spania si Portugalia au avut aceeasi problema pana de curand. In 2000 nu reuseau inca sa cheltuiasca nici 10% din ceea ce le era destinat. Este ceea ce li se va intampla statelor central si est-europene si, intr-o perspectiva mai indepartata, Romaniei si Bulgariei.

Coruptia made in est intoxica vestul Europei Raspandirea ei este favorizata de vidul legislativ anticoruptie Coruptia paraziteaza economiile in tranzitie. In lipsa instrumentelor legale de prevenire si a solidaritatii statelor membre, ameninta sa intoxice intreaga Uniune Europeana.Ne-am obisnuit cu coruptia aparatului de stat, asa cum ne-am obisnuit cu admonestarile periodice pe care Comisia Europeana sau parlamentarii europeni ni le adreseaza. Nu ni se intampla doar noua, este un fenomen comun economiilor in tranzitie din centrul si estul Europei. Cele mai multe dintre ele, fara a fi rezolvat aceasta problema, sunt deja acceptate, fara drept de apel, in clubul celor 15. Aderarea nu este conditionata de eradicarea coruptiei. Nu are cum, de vreme ce insoteste dezvoltarea societatii umane, macinand intr-o mai mare sau mai mica masura toate administratiile. rnUniunea Europeana nu este insa pregatita sa „importe” coruptie din noile state membre. Stufoasa si complicata legislatie comunitara nu acopera aproape deloc domeniul. Nici macar jumatate din statele membre nu au semnat tratatul care, teoretic, ar trebui sa asigure un sistem european de protectie anti-frauda. Dezinteresul lor boicoteaza activitatea Grupului de State Impotriva Coruptiei (GIC) – organism de pe langa Consiliul Europei infiintat in scopul monitorizarii coruptiei in statele membre. Scop pe care nu reuseste rnsa-l atinga, de vreme ce nici un guvern nu furnizeaza informatii referitoare la coruptia interna. Comisia Europeana nu a reusit sa convinga statele membre nici sa adere la conventia referitoare la incriminarea internationala a coruptiei, in 2002. Din 15 guverne, doar trei au semnat. A avut insa mai mult succes cu candidatele, opt din zece au ratificat conventia. rnA considera Uniunea Europeana un spatiu liber de coruptie este o naivitate. Italia si Grecia figureaza in clasamentul intocmit de GIC ca avand administratii publice mai corupte decat Slovenia sau Estonia. In Germania nu s-au stins inca ecourile finantarilor ilegale ale campaniilor electorale, Franta este zguduita de scandaluri financiare. rnPe fondul vidului de autoritate, in paralel cu convergenta preturilor, convergenta monetara etc. exista toate sansele convergentei coruptiei, si cum Uniunea Europeana este total descoperita in fata acestui fenomen, stabilitatea institutiilor sale este serios pusa in pericoln rn rnCiprurn rnNumar de voturi in Consiliu:t4rnNumar de membri in Parlamentul European:t6rn rnstiati ca?rn In randul celor zece noi membre, Cipru are pe cap de locuitor si cea mai mare putere de cumparare. Devanseaza chiar si membri ai Uniunii Europene, precum sunt Grecia si Portugalian De departe, cele mai mari cheltuieli bugetare sunt destinate apararii. Anual, 4,8% din PIB ia aceasta destinatie, Cipru plasandu-se pe locul al doilea intre statele membre din acest punct de vedere, dupa Grecia (4,9% din PIBn Este tara cu cea mai ridicata rata a casatoriilor din Europa. Pe plan mondial ocupa locul al treilea, la egalitate cu Iraqn rnSchimburi comerciale cu UE: 54% exporturi, 52% importurirnPIB/locuitor: t13.000 USDrnPopulatie: t0,8 milioane locuitorirnUtilizatori de Internet: t20%rnPosesori de telefoane mobile: t41%rn rnRepublica Ceharn rnNumar de voturi in Consiliu:t12rnNumar de membri in Parlamentul European:t20rn rnstiati ca?rn Este pe primul loc in randul statelor candidate in ceea ce priveste costurile de operare ale afacerilorn Mijlocul de transport preferat al cehilor este trenul. In medie, un ceh calatoreste anual pe calea ferata 712 km. Este pe locul al doilea in Europa, dupa belgian (800 km anualn Cel mai mare consum anual de bere pe cap de locuitor din lume revine Cehiei, cu 160 de litrin Cehia se mandreste cu cea mai mica rata a mortalitatii infantile din centrul si estul Europei, la egalitate cu Marea Britanie si Italia (5,4 decese la 1.000 de copii nascutin rnSchimburi comerciale cu UE: 69% exporturi, 62% importurirnPIB/locuitor:t13.969 USDrnPopulatie: t10,3 milioane locuitorirnUtilizatori de Internet: t14%rnPosesori de telefoane mobile: t68%rn rn rnMaltarn rnNumar de voturi in Consiliu: t3rnNumar de membri rnin Parlamentul European: t5rn rnstiati ca?rn Intre noile state membre, Malta are cel mai mare procent de proprietari de autoturisme. Jumatate din rnpopulatie detine un autoturism, comparativ cu o patrime din populatie in Letonia. Drept urmare, Malta detine suprematia si in materie de blocaje ale traficului rutiern Este cea mai aglomerata tara din Europa, cu o densitate de 1.234 de locuitori pe km patran Maltezii au cea mai mare speranta de viata intre tarile candidate. La fel ca si austriecii sau grecii, durata medie a existentei unui maltez este de 78,5 anin Ocupa locul al doilea, dupa Estonia, in ceea ce priveste dependenta de comertul exterior (78,2% din PIBn rnSchimburi comerciale cu UE: rnt33% exporturi, 60% importurirnPIB/locuitor: t12.100 USDrnPopulatie:t 0,4 milioane locuitorirnUtilizatori de Internet: t25%rnPosesori de telefoane mobile: t61%rn rn rnUngariarn rnNumar de voturi in Consiliu: t12rnNumar de membri rnin Parlamentul European: t20rn rnstiati ca?rn Cei mai multi bautori de vin din randul tarilor candidate se afla in Ungaria. Pe plan mondial ocupa locul al cincilea, urmata indeaproape de Slovenian Maghiarii au cele mai mici costuri ale vietii de zi cu zi din Europa. Pe plan mondial, acestea sunt jumatate din cele ale americanului de randn Cu 13,5 decese la mia de locuitori, ocupa primul loc in Europa in ceea ce priveste rata mortalitatiin Cele mai mici gospodarii din centrul si estul Europei sunt in Ungaria (2,4 membri), ocupand din acest punct de vedere locul noua pe plan mondial, la egalitate cu Marea Britanien rnSchimburi comerciale cu UE: rnt75% exporturi, 56% importurirnPIB/locuitor: t12.169 USDrnPopulatie: t10,2 milioane locuitorirnUtilizatori de Internet: t19%rnPosesori de telefoane mobile: t31%rn rnLetoniarn rnNumar de voturi in Consiliu: t4rnNumar de membri in Parlamentul European: t8rn rnstiati ca?rn Are cea mai mica rata a casatoriilor din lume, cu 3,3 casatorii la 1.000 de locuitorin Letonii nu numai ca nu se casatoresc, dar nici copiii nu le prea plac. tara inregistreaza cea mai mica rata a natalitatii si cea mai mica speranta de viata din lumen Ocupa locul al doilea in Europa, dupa Olanda, in ceea ce priveste numarul paturilor de spital la mia de locuitori (10,3n Cele mai multe accidente de motocicleta din Europa au loc pe soselele letone, numarul lor fiind egalat doar de Grecia si Portugalian rnSchimburi comerciale cu UE:rnt 61% exporturi, 53% importurirnPIB/locuitor:t 7.797 USDrnPopulatie:t 2,4 milioane locuitorirnUtilizatori de Internet: t7%rnPosesori de telefoane mobile: t26%rn rnEstoniarn rnNumar de voturi in Consiliu: t4rnNumar de membri rnin Parlamentul European:t 6rn rnstiati ca?rn Alaturi de vecina sa Letonia, este tara europeana care cheltuieste cei mai multi bani pe sistemul educational, circa 6,8% din PIBn Are cea mai mare datorie externa din Europa, 62% din PIB, egalata fiind doar de Ungarian Toate scolile sunt conectate la Internen In Estonia exista peste 700 de puncte de acces public la Internet, in medie 51 la 100.000 de persoane, cel mai mare raport din Europa. Estonienii stau bine si la numarul de pagini de web: in 2002 erau inregistrate peste un milionn Guvernul isi desfasoara sedintele online, taxele si impozitele se platesc onlinen rnSchimburi comerciale cu UE: rnt69% exporturi, 56% importurirnPIB/locuitor: t9.541 USDrnPopulatie: t1,4 milioane locuitorirnUtilizatori de Internet:t 47%rnPosesori de telefoane mobile:t 77%rn rn rnlituaniarn rnNumar de voturi in Consiliu:t 7rnNumar de membri rnin Parlamentul European: t12rn rnstiati ca?rn Lituania este tara cu cel mai mare numar de medici pe cap de locuitor din centrul si estul Europei. Din acest punct de vedere ocupa locul cinci in clasamentul mondialn Detine un record nedorit: locul al doilea pe plan mondial in ceea ce priveste numarul de atacuri de cord la mia de locuitorin Are cea mai mica inflatie din Europa, 0,4n Este tara europeana cu cea mai ridicata rata a divorturilorn Este primul stat care si-a declarat independenta fata de fosta Uniune Sovietican rnSchimburi comerciale cu UE: rnt57,2% exporturi, 48,1% importurirnPIB/locuitor:t 7.637 USDrnPopulatie:t 3,5 milioane locuitorirnUtilizatori de Internet: t7%rnPosesori de telefoane mobile: t28%rn rn rnPoloniarn rnNumar de voturi in Consiliu:t 27rnNumar de membri rnin Parlamentul European: t50rn rnstiati ca?rn Polonia are cea mai mare forta armata din centrul si estul Europei. Ocupa locul 26 in lume, devansand Marea Britanie si Israeluln Are una dintre cele mai dezvoltate retele de cale ferata din Europa: 226 de mii de km, mai mult decat totalul de cale ferata din Suedia, Austria si Marea Britanie la un locn Cele mai multe video casetofoane din centrul si estul Europei sunt in Polonia, 75,4% din polonezi detinand un asemenea aparat, intrecand la acest capitol Franta sau Austrian In deceniul 1990-2000 a fost tara europeana cu cea mai mare crestere a sectorului serviciilorn rnSchimburi comerciale cu UE: rnt69% exporturi, 61% importurirnPIB/locuitor:t 9.160 USDrnPopulatie:t 38,8 milioane locuitorirnUtilizatori de Internet:t 10%rnPosesori de telefoane mobile:t 25%rn rn rnSlovaciarn rnNumar de voturi in Consiliu:t 7rnNumar de membri rnin Parlamentul European:t 13rn rnstiati ca?rn Este tara cu cei mai multi someri din centrul si estul Europei. somajul pe termen lung afecteaza 11,3% din populatia Slovaciei. Un record nedorit este detinut si in ceea ce priveste somajul in randul tinerilor, 39 din 100 fiind in cautarea unui loc de muncan Mijlocul preferat de informare al slovacilor sunt cotidienele. In materie de audienta a acestora, Slovacia se situeaza pe primul loc in regiune, cu 65 de exemplare la mia de locuitorin Este singura tara europeana in care comunitatea rroma s-a manifestat cu violenta la incercarea guvernului de reformare a sistemului de asistenta sociala. rn rnSchimburi comerciale cu UE:rnt 60% exporturi, 50% importurirnPIB/locuitor:t 12.071 USDrnPopulatie:t 5,4 milioane locuitorirnUtilizatori de Internet:t 17%rnPosesori de telefoane mobile:t 40%rn rn rnSloveniarn rnNumar de voturi in Consiliu:t 4rnNumar de membri rnin Parlamentul European:t 7rn rnstiati ca?rn Primul om care a coborat pe schiuri Muntele Everest este un slovenn Slovenii ocupa locul al doilea in Europa, dupa Estonia, in materie de utilizatori de telefoane mobile. Trei sferturi din populatia tarii detine telefoane mobile, fata de doar un sfert in Polonian In 2002, Slovenia a inregistrat cea mai mare inflatie din centrul si estul Europei – 7,5n Cele mai mari cheltuieli din regiune cu sistemul de sanatate are statul sloven, 7,6% din PIB anualn Revista americana Forbes a nominalizat Ljublijana in clasamentul primelor zece orase din lume in ceea ce priveste numarul persoanelor necasatoriten rnSchimburi comerciale cu UE: rnt59% exporturi, 68% importurirnPIB/locuitor:t 16.571 USDrnPopulatie:t 2 milioane locuitorirnUtilizatori de Internet:t 30%rnPosesori de telefoane mobile:t 76%