Atacuri cibernetice, scurgeri de date, spionaj online: auzim mereu de astfel de incidente si ne-am obisnuit cumva cu ele. Dar la actualul furt de date care a afectat politica germana lucrurile arata parca altfel.

Greu de crezut ca ne mai impresioneaza inca atacurile hackerilor. Am auzit deja despre toate genurile de incidente de acest fel, unul mai incredibil ca altul. In urma cu cateva saptamani, lantul hotelier american Marriott, prezent peste tot in lume, a anuntat ca de la o firma din concern au fost furate datele a peste 500 de milioane de clienti , inclusiv informatiile lor bancare. Un incident de dimensiune gigantica.

Dar se poate si mai rau: cel mai amplu furt de date a fost facut public in 2013, cand au fost afectati peste un miliard de utilizatori ai Yahoo . Iar Germania nu a scapat nici ea desigur de astfel de atacuri.

In urma cu cativa ani s-a aflat ca serviciul secret american NSA a spionat ani in sir telefonul mobil al cancelarului Angela Merkel . Apoi am aflat de un atac al hackerilor rusi asupra Bundestagului , incident in urma caruia au trebuit schimbate inclusiv dotarile hardware ale deputatilor germani.

Doua cazuri foarte grave deci, asa ca de ce indignarea starnita de cel mai recent atac? Ne temem cumva ca democratia noastra este in pericol?

Despre ce a fost vorba acum: in decembrie, au fost publicate pe un link pe un cont de Twitter, intre timp dezafectat, datele politicienilor germani si ale altor persoane publice . Totul a fost construit ca un caldendar de Advent, in care in fiecare zi se deschidea publicului o noua usita cu date private ale celor afectati.

Este vorba de actori faimosi in Germania, ca Till Schweiger, de politicieni de cel mai inalt nivel, ca presedintele federal Frank-Walter Steinmeier, cancelarul Angela Merkel (CDU), sefa CDU Annegret Kramp-Karrenbauer sau cea a SPD Andrea Nahles. In jur de 1.000 de persoane au cazut victime acestui furt de date.

Ceea ce este special la acest atac este nu atat faptul ca este vorba de celebritati, ci mai ales modul in care au fost aceste persoane vizate - au fost furate informatii din afara sferei lor profesionale.

"In mod normal, la alte incidente de spionaj cibernetic similare care au avut loc in Germania erau vizate date despre functionarea guvernului federal sau a Bundestagului, nu a fost vorba de date private", explica pentru DW Sven Herpig, lider de proiect pentru politica internationala de securitate la Fundatia Neue Verantwortung (Noua Responsabilitate), care se ocupa cu technologia si digitalizarea in politica si societate.

La acest furt cel mai recent nu sunt afectate doar adrese de mail si numere de mobil, ci si date de cont private, protocoale de chat cu familia si fotografiile personale. In principiu, de data aceasta nu a fost atacata functia unei persoane, ci persoana in sine, inclusiv sfera sa privata.

Atacul cibernetic a avut deci ca tinta gandurile si exprimarile private ale acestor persoane publice, care sunt de regula foarte atente cu informatiile pe care le transmit opiniei publice.

Vizate au fost acele date care ar trebui sa ramana secrete, private, nerostite . Ce ar fi sa puna cineva mana pe jurnale personale pe care nu ar trebui de fapt sa le vada nimeni?

Iata cum a reactionat pe Instagram la acest atac tanara deputata ecologista Luise Amtsberg, o persoana care stie cu ce se mananca retelele de socializare. Ea a scris: "Sunteti de cea mai joasa speta, demni de mila si niste lasi! Sigur ca ne loviti intr-un punct sensibil atunci cand va uitati in dormitoarele si sufrageriile noastre, in jurnalele si in conturile noastre!"

Miezul problemei este descris tot de ea foarte clar: "Pentru ca nu e deloc treaba voastra ce gandim noi in privat sau ce scriem!" Despre asta este vorba. De aceea, acest furt de date este special. De aceea, se agita atat de mult oamenii.

Hackerii au atacat in premiera cea mai intima sfera a acestor persoane publice . Sa fie aceasta noua orientare a hackerilor si a spionajului cibernetic? Nu este exclus.

Dar mai este ceva notabil, ceva care a generat critici serioase: faptul ca autoritatile de securitate au fost informate atat de tarziu despre incident. Unii dintre cei afectati au aflat abia din presa de vineri, iar Oficiul Federal de Criminalistica abia in noaptea de joi spre vineri, desi Oficiul Federal de Securitate IT (BSI) stia deja din decembrie de aceste furturi de date.

BSI a considerat insa ca este vorba de cazuri individuale si nu a informat mai departe celelalte autoritati. Lucru pentru care specialistii cu securitatea datelor sunt criticati acum aspru. Pe buna dreptate?

Deloc, crede Sven Herpig, care a lucrat la BSI pana in urma cu doi ani: "Mandatul acestei autoritati nu este defel protejarea datelor private ale politicienilor. De aceea, nu as vorbi despre un esec al autoritatilor."

Mai mult, partidele politice germane ar fi ele insele responsabile cu securitatea conturilor lor si nu au dorit nici anterior sa implice in acest domeniu autoritatile IT. Persoanele publice ar trebui sa-si securizeze mult mai bine conturile private.

Specialistul citat nu crede ca democratia este periclitata de ultimul atac cibernetic. Ar fi fost mai mult un foc de avertisment, un indiciu ca trebuie facut mai mult pentru securitatea IT.

Acest caz nu s-ar compara cu atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidentiale americane din 2016. Atunci, hackeri rusi de la serviciile secrete militare ar fi intrat pe serverele Partidului Democrat de unde au furat documente si mailuri pe care le-au publicat pentru a-i face rau candidatei democrate Hillary Clinton.

"Sigur ca nu se compara situatiile. Incidentul american a fost mult mai grav pentru democratia SUA", sustine Herpig, "decat dezvaluirile de la noi din Germania." Deci am scapat si de data aceasta? Democratia este in siguranta? Probabil. Dar urmatorul atac al hackerilor va veni cu siguranta.

Marco Muller