Ati alege sa deveniti actionar la o retea de cartier? Daca da, stati la rand, pentru ca fondurile de investitii deja v-au suflat afacerea!Acum un an, vorbind despre retelele de cartier, Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatii din Camera Deputatilor, ne avertiza ca avem de-a face “cu singurul fenomen economic spontan din Romania”. Ceea ce la inceput parea o gluma a devenit treaba serioasa. Aceste retele care ofereau con

Ati alege sa deveniti actionar la o retea de cartier? Daca da, stati la rand, pentru ca fondurile de investitii deja v-au suflat afacerea!

Acum un an, vorbind despre retelele de cartier, Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatii din Camera Deputatilor, ne avertiza ca avem de-a face “cu singurul fenomen economic spontan din Romania”. Ceea ce la inceput parea o gluma a devenit treaba serioasa. Aceste retele care ofereau conexiune la internet in schimbul a cateva sute de mii de lei vechi au devenit adevarate afaceri, pe care au pus ochii investitorii de portofoliu.

Tot acum un an, operatorii de telefonie fixa protestau impotriva a ceea ce devenise “a doua cablare a Romaniei”, si nu fara argumente. De fapt, retelele de cartier s-au dezvoltat mai mult pe baza a ceea ce ofereau in interiorul retelei, nu pe faptul ca ofereau conexiune ieftina la internet. Dar modelul seamana cu cel dezvoltat de operatorii de cablu, care au devenit din furnizori de programe TV companii de telecomunicatii, oferind servicii de internet si telefonie. Iata ca acum si unele din fostele retele de cartier urmeaza acelasi drum. “Vom lansa in decembrie primul proiect pilot de telefonie fixa in teste, urmand sa dezvoltam anul viitor serviciul pentru toti abonatii”, spune Niculae Plesan, directorul general al companiei Infogate, care opereaza reteaua

C Zone. Pentru operatiunile de facturare (asa-numitul sistem de billing) si interconectare cu ceilalti operatori, C Zone se afla in discutii cu Euroweb si Dial Telecom pentru a folosi platforma acestora. Anul trecut, Plesan isi propunea un obiectiv de 4.000 de abonati pentru 2005, insa numarul acestora a ajuns la 7.500, iar totalul investitiilor in afacere va ajunge la jumatatea anului viitor la un milion de euro, deja fiind investiti circa 700.000 de euro.

Cum reactioneaza operatorii de telecom deja clasici in fata acestei concurente pe care nimeni nu parea sa o ia in serios? Tot in urma cu un an, Dinu Malacopol, directorul diviziei de Internet, Date si Telefonie la Astral Telecom, spunea ca principala afacere a retelelor de cartier este sa distribuie continut ilegal intre abonati si nu sa ofere conexiuni la internet. Acum, pozitia sa este aceeasi, dar nuantata: “Retelele de cartier au pornit impartind o conexiune la internet obtinuta pe baza unui contract care stipula ca nu poti sa imparti conexiunea respectiva. Termenul de retea de cartier a devenit mult prea larg acum. Unele au ales sa intre in legalitate si au devenit companii serioase”. Pentru unele dintre acestea, Astral chiar furnizeaza acum internet in baza unor contracte de wholesale.

Operatorii alternativi, foste retele de cartier care s-au dezvoltat, spun ca exista un prag psihologic in aceasta afacere, in momentul in care se ating circa 2.000-3.000 de abonati. “Atunci, trebuie sa te decizi daca investesti mai departe in echipamente si te extinzi sau ramai la stadiul respectiv”, crede Plesan. Cei care aleg a doua cale nu se mai opresc. C-Net, un alt furnizor de internet care a atins 2.100 de abonati, investeste la randul sau in telefonie. “Am incheiat deja un acord cu Euroweb pentru a opera pe platforma lor de interconectare si facturare si vom lansa serviciile de telefonie anul viitor”, spune Dan Pioaru, directorul general al companiei. “Ne vom extinde atat prin atragerea de noi abonati, cat si prin achizitii ale altor retele mai mici”, anunta Pioaru. El estimeaza pretul unei retele de circa 400-500 de abonati in jurul a 35.000-40.000 de euro, in functie de nivelul tehnologic al retelei respective. Aceeasi politica de achizitii o va urma si C Zone, insa va juca pe picior mare. “Suntem in discutii cu cateva fonduri de investitii pentru a atrage finantare, tranzactia urmand sa se incheie la inceputul anului viitor. Putem sa cedam pana la 50% din companie, in functie de cati bani sunt dispusi sa investeasca”, afirma Nicolae Plesan.

Iata cum, la adapostul cvasi-duopolului pietei de cablu, pe care s-au dezvoltat atat Astral, cat si RCS-RDS ca furnizori de servicii triple play, a crescut un business pe care nimeni nu il lua in serios atunci cand pustii care bateau cu firul de internet la usa apartamentelor de bloc se pregateau sa devina directori de companii telecom.

“Suntem in discutii cu cateva fonduri de investitii pentru a atrage finantare, tranzactia urmand sa se incheie la inceputul anului viitor.”

Niculae Plesan, Infogate

Model de business “made in Romania”

Retelele de cartier sunt un fenomen unic in Europa, specific romanesc. Insa transformarea in operator telecom nu e simpla. Accesul la bucla locala (conectarea finala a retelei cu abonatul) presupune resurse de numerotatie acordate de Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii, echipamente si centrala, sistem de facturare, acorduri de interconectare cu operatorii de telefonie fixa si mobila. Costurile unei astfel de dotari sunt estimate la 500.000 de euro. Varianta mai ieftina e folosirea platformei de interconectare a unui alt operator, in general fostii furnizori pe segmentul de convorbiri internationale.